vineri, 29 februarie 2008

Furtuna

E cerul albastru, şi-i palidă luna
Departe se vede cum vine furtuna
Iar norii sunt negri, opaci si grăbiţi
Şi-n tot orizontul ei par risipiţi

Porneşte şi vântul să bată mai tare
Doar spre a vesti că furtuna e mare
Copacii se-nclină si joacă în vânt,
Deasupra oraşului plouă mărunt...

Mai tare, mai tare tot şuieră vântul
Şi-şi cântă mereu în crescendo descântul
Copacii iar joacă şi fac plecăciuni
Căci ploaia-i creată să facă minuni

Şi frunzele par azi recunoscătoare
Se-mbată mereu din a ploii savoare
Şi stropii de apă par vii sub lumină,
Şi sufletu-mi pus la-ncercare alină.....

Un comentariu:

Anonim spunea...

azi mi-ai părut
palidă şi departe
de aceea m-am grăbit
să-mi imaginez că mă iubeşti
brusc
m-am simţit deasupra copacilor
ca ploaia
şi mi-a venit să mă scutur
peste tine
minune

 
Catalog Bloguri