E vreme grea, eşti iar departe,
O veşnicie ne desparte
Privesc o lume ce nu-i vie,
N-are motiv de bucurie...
Cu ei odată am murit,
Cu ei odată n-am simţit
Cu ei odată mă afund
Într-o prăpastie fără fund
Doar lacrimi curg, şi-s lacrimi grele
Şi plâng greşeala vieţii mele
De suflet n-am mai ascultat,
Iar ce-am iubit am condamnat.....
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu